Intinde-te si inchide ochii. Imagineaza-ti cel mai important discurs din viata ta. Prezentarea e pregatita, dictia e pusa la punct, simti energia ce vine din sala. Urci pe scena. Ai emotii si te gandesti ca ai vorbit si in fata a 802 de persoane, ce mai conteaza 300? Ai vorbit in fata a multor directori de multinationale, manageri, ar trebui ca experienta sa te ajute sa treci peste emotiile unui nou discurs.

Insa, acum, nu e despre numar. Este despre TED si tot ceea ce inseamna acest eveniment, aceasta scena. Cand spui TED, spui public speaking. Cand te gandesti la public speaking, te gandesti la TED. TED, perla coroanei, evenimentul despre care se vorbeste, se scrie, unde se impartasesc idei geniale si unde te intalnesti cu oameni ale caror cuvinte te inspira si te fac sa fii recunoscator pentru perspectivele noi pe care ti le aduc.

Si, atunci, cum sa nu fii responsabil? Cum sa nu te antrenezi? Cum sa nu ai siguranta mesajului? E clar, intr-adevar, ca ai fluturi in stomac. Nu trebuie sa-i gonesti, trebuie doar sa-i faci sa zboare in aceeasi formatie. Si in aceeasi directie.

O sa sune egoist, dar pot spune ca sunt invidios pe toti participantii concursurilor de public speaking pe care le organizez. De ce? Pentru ca eu nu pot fi speaker. ???? Nu am parte de emotiile, de antrenamentele si de satisfactiile lor. Si, uneori, imi lipseste asta.

Insa TED mi-a relevat ceea ce simt si prin ceea ce trec toti concurentii, caci acum am fost eu cel cu emotii, cel care avea nevoie de sfaturi si de antrenament.

Aici, ca si in toate contextele de a sustine un discurs, pregatirea este totul. O ora pe zi, la volan, intre intalniri, dimineata devreme, la cafea, in fata olginzii, oriunde. Orice secunda alocata acestui antrenament, conteaza mai mult decat ti-ai imagina. Un minut in care iti repeti ideile principale ale discursului tau, e de 100 de ori mai benefic decat unul in care nu faci asta. Un fel de Butterfly Effect.

Am spus-o, o spun si o voi spune in continuare: incepe cu finalul in minte. Am asta in subconstient, e primul sfat pe care il dau atunci cand vine vorba de public speaking, este prima lectie pe care o predau cursantilor mei si, daca ar fi sa scriu o carte, probabil asta ar fi titlul.

Deci, teoretic, stiam ce am de facut. Insa, cel mai greu a fost sa raspund la intrebarea: „Care este mesajul meu pentru public?”. Dupa ce am descoperit raspunsul la aceasta intrebare, totul a devenit mai usor.
Cred foarte mult in fenomenul vizualizarii experientei, de aceea, chiar daca ajunsesem tarziu, cu o seara inainte de eveniment am mers sa vad scena, sa simt energia locului si sa ma transpun in moment. Un alt lucru avantajos pentru pregatirea mea a fost sa ascult, cu o saptamana inainte de eveniment, trei melodii pe repeat. In acest fel, mi-am ancorat mai usor discursul si, de aceea, recomand oricui sa se antreneze cu muzica. Devinde totul mai usor. Si mai distractiv.

Dincolo de experienta pe care mi-am creat-o singur, de antrenamentele personale si de exercitiile pe care le-am facut, un alt factor important, as putea spune chiar esential, al evenimentului a fost reprezentat de echipa de organizare. Felicitari pentru efortul depus, pentru desfasurarea incredibila de forte si pentru grija fata de speakeri. Fiecare detaliu conteaza, iar ei stiu asta.

As putea vorbi inca pe atat despre intreaga experienta, despre ceea ce am invatat si am trait la TED, dar o sa inchei cu o ultima idee: speakerii invata de la speakeri. Si aici ma refer, in special, la discursul lui Vlad Munteanu. Da, acel Vlad, zis si DOC. Pasiunea lui pentru versuri s-a transpus si in discursul pe care l-a sustinut pe scena TED si mi-a amintit ca un speaker bun, in primul rand, scrie bine. Paradoxal sau nu, cuvintele scrise sunt la fel de importante ca cele rostite. E un cerc al viciilor bune, odata ce iti asezi si externalizezi gandurile, acestea se transforma in discursuri pline de sens, de emotie si, cel mai important, devin mesaje. Devin, cum spun eu, finaluri in minte. Un fel de controlul tehnic de calitate al discursurilor.

Si, ca sa inchei in stilul lui Vlad, legat de sfaturi, nu cred ca pot sa va dau 1 mai bun decat acesta: drop the mic!